2.3.Caracteristicile valorilor

Conexitatea Foarte diverse, valorile se găsesc în conexiune nu numai cu
suportul lor, dar şi unele cu altele; o valoare poate ajuta la realizarea alteia.
Valorile se pot clasifica, şi în valori-mijloc, ce ne ajută să dobândim ceva
superior, şi valori-scop, cum ar fi fericirea, realizarea umană. Aşa, de exemplu,
valorile economice nu sunt decât mijloacele menite a ne face să atingem anumite
scopuri, ca valori politice, estetice sau filosofice.
Istoricitatea Valorile se constituie şi au valabilitate în anumite cadre
istorice. Valorile cu stabilitate în istorie îşi schimbă conţinutul o dată cu evoluţia
istorică. Istoricitatea valorilor este o faţetă a relativităţii valorilor, deci ele nu
reprezintă un domeniu al absolutului.
Normativitatea Valorile au caracter normativ - ele au rolul de reguli ale
vieţii sociale. De asemenea, multe valori devin idealuri, în sensul că pot marca
distanţa dintre ceea ce există şi ceea ce dorim să fie. Când una sau mai multe
valori sunt însuşite, devenind convingeri, ele structurează în mod deosebit
conduita individului, se instituie ca un autentic for diriguitor al acţiunilor şi al
modului de a fi al acestuia . Prin ele se satisface nevoia acută de temei al vieţii,
pe care o resimte fiecare om şi care asigură una din dimensiunile fundamentale
ale existenţei umane - aceea de a oferi un răspuns dezirabil la întrebările perene
cu privire la sensul vieţii.
Ierarhizarea Valorile presupun o ierarhie în raport cu lumea obiectivă
unde lucrurile, procesele se situează în acelaşi plan, pe orizontală, valorile se
dispun pe verticală, fiecare situându-se ca superioară sau inferioară în raport cu
celelalte. Distincţia dintre valorile inferioare şi cele superioare nu funcţionează
decât în sânul aceleiaşi specii de valori. Nu se poate, de exemplu, compara
adevărul (ca valoare gnoseologică) cu binele (ca valoare morală).
Polaritatea Binele apare în raport cu răul, frumosul cu urâtul, adevărul cu
falsul, utilul cu inutilul etc. De aceea, acceptarea unei valori implică în mod
necesar neacceptarea alternativei.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

12.5.În pragul mileniului al III-lea.

La etapa contemporană, fiecare ţară în parte este capabilă într-o măsură tot mai mică să dirijeze mersul evenimentelor. Şi întrucît structurile existente sunt incapabile să soluţioneze multe probleme, oamenii manifestă nemulţumire, caută noi structuri (de la experienţa cu Comunitatea Economică Europeană pîna la dezmembrarea URSS şi a Iugoslaviei). Altfel spus, civilizaţia contemporană se confruntă cu o serie de zguduiri, antagonisme şi catastrofe. Decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se măreşte, ceea ce în sec. al XXI-lea poate duce nu numai la dezordini sociale, dar şi la creşterea încordării între Nord şi Sud, migrarea în masă a populaţiei şi prejudicii economice globale. Puţine state s-au dovedit a fi pregătite să păşească în mileniul al III-lea. Cele mai bune perspective la momentul respectiv le au Japonia, Coreea, Germania, Elveţia, Ţările Scandinave şi, posibil, Comunitatea Europeană în ansamblu. Pentru toate aceste state sunt caracteristice ritmurile înalte ...
Citiți mai multe

2.4.Particularităţile valorilor sportive

O problemă mult dezbătută şi controversată este cea legată de natura valorilor. Ce sunt valorile? "Există ele obiectiv sau sunt proiecţia dorinţei mele?" Formulată astfel, întrebarea obligă la un răspuns ce trebuie căutat în perimetrul ontologiei (al teoriei existenţei). Or, valorile reprezintă nucleul culturii, al acelei lumi care nu este existenţa brută, ci o lume prin care omul supraetajează existenţa, creând deci o existenţă aparte, alta decât cea naturală. De aceea, filosofii s-au oferit să declare că valorile sunt existenţă obiectivă sau existenţa subiectivă. Şi aceasta pentru că valoarea se caracterizează prin faptul că este o relaţie între subiect şi obiect. Ea nu este o existenţă anume, ci o coexistenţă şi anume o coexistenţă obiectiv-subiectivă. Datorită acestei particularităţi, problema valorii trebuie tratată din perspectiva filosofiei culturii, respectiv a domeniului specializat al filosofiei, al axiologiei. În acest caz, întrebarea de mai sus trebuie...
Citiți mai multe

8. Civilizaţia geto-dacilor 8.1.Viaţa cotidiană a geto-dacilor: tipuri de aşezări, alimentaţia, viaţa de familie, vestimentaţia, îngrijirea sănătăţii.

Imagine
Coif geto-dac, sec.IV a.Chr Prin expresia ''viata cotidiană'' desemnăm civilizaţia in actu, adică acele manifestări de civilizaţie pe care le găsim în viaţa de toate zilele ale geto-dacilor, precum şi modul de convertire a unor fapte potenţiale de civilizaţie (tehnici şi obiecte, cunostinţe de tot felul, norme sociale şi morale) în fapte de civilizaţie efective. Pentru că ce este civilizaţia, dacă nu înserarea în viaţa de fiecare zi a fiecaruia a bunurilor culturale şi materiale, recunoaşterea şi acceptarea valorii lor sociale şi individuale. Iar masura civilizaţiei unui popor, nu este altceva decât viaţa cotidiană a indivizilor acelui popor, felul lor de a se imbrăca şi locui, de a se hrăni, de a se instrui, de a convieţui cu semenii, de a-şi duce viaţa de familie, de a-şi creşte copii, de a munci şi a-şi petrece timpul liber, raporturile lor cu natura etc. Dintre toate acestea ne vom opri doar la câteva aspecte, acelea despre care putem sp...
Citiți mai multe