12. Cultura epocii contemporane 12.1 Caracteristica generală a culturii mondiale în epoca contemporană
Comunitatea umană contemporană, contituită din atîtea popoare, din sute
de state şi din 6 mlrd. de oameni, are o cultură unitară. În baza culturilor
naţionale oamenii au ajuns la formele generale de concepere a lumii, adoptă
principii general umane, care determină interacţiunea şi interdependenţa
diferitelor popoare. Acest fenomen se datoreşte tendinţei spre integrare în
procesul de dezvoltare a economiei mondiale şi apariţiei unor asemenea
probleme globale ca menţinerea păcii, echilibrului ecologic, etc.
Revoluţia tehnico-ştiinţifică a schimbat radical condiţiile materiale şi
modul de viaţă al oamenilor, mai ales, din ţările industrial dezvoltate.
La dezvoltarea culturii a contribuit substanţial explozia informaţională.
Datorită inovaţiilor tehnice (radioul, televiziunea, presa, cinematograful,
aparatura audio şi video, banda magnetică, faxul, poşta electronică), informaţia
circulă rapid, pătrunzând în toate domeniile vieţii sociale. Mass-media (presa,
radioul, televiziunea), fac accesibile oamenilor atât valorile culturale universale,
cât şi cele naţionale ale fiecarui popor.
O artă de masă a devenit cinematograful. Producţia de filme a studioului
din Hollywood (S.U.A.) a fost pusă pe baze industriale. Mari studiouri se află în
Italia, Franta, Rusia. Sunt cunoscuţi în toată lumea regizorii John Attehborough,
Steven Spielberg, Luis Bunuel, Andrei Wajda, Frederico Fellini, Andrei
Tarkovski, ş.a. Festivaluri internaţionale de mare prestigiu se organizează la
Cannes, Veneţia, Berlin, Moscova, etc.
În cultura contemporană şi-au găsit o largă reflectare idealurile general
umane, morale, estetice, se cultivă sentimentele de mîndrie faţă de valorile
naşionale, de datorie faţă de patrie, simţul răspunderii pentru soarta lumii, simţul
frumosului, echităţii. S-a constituit cultura politică a ţărilor dezvoltate, care au
acceptat să se călăuzească de “Declaraţia generală a drepturilor omului”,
adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite. Deşi aceste principii au fost încălcate
deseori, totuşi s-a creat o opinie a comunităţii internaţionale, care condamnă
tentativele de violare a lor.
Noile valori culturale, mutaşiile profunde din viaţa spirituală au oferit
oamenilor posibilităţi de a practica diverse forme de activitate. Un salt nou
calitativ face învăţamîntul: creşte numărul tinerilor cu studii superioare, care
ocupă un loc important în structurile societăţii contemporane, este organizată
instruirea permanentă a oamenilor de stiinţă şi cultură, a persoanelor care
participă la producerea bunurilor materiale, la dirijarea producţiei. Ştiinţa se
transformă în forţa nemijlocită a producţiei.
Afirmarea culturii de masă este însoţită de procese ce oglindesc diverse
confruntări ale societăţii umane contemporane, care este dezorientată, incapabilă
să soluţioneze multitudinea de probleme stringente. Aşa numita cultură ,,de
consum” propagă cultul forţei, alte vicii umane, ceea ce denotă lipsa unei
perspective clare în procesul de concepere a umanităţii şi a principiilor ei eticomorale.
de state şi din 6 mlrd. de oameni, are o cultură unitară. În baza culturilor
naţionale oamenii au ajuns la formele generale de concepere a lumii, adoptă
principii general umane, care determină interacţiunea şi interdependenţa
diferitelor popoare. Acest fenomen se datoreşte tendinţei spre integrare în
procesul de dezvoltare a economiei mondiale şi apariţiei unor asemenea
probleme globale ca menţinerea păcii, echilibrului ecologic, etc.
Revoluţia tehnico-ştiinţifică a schimbat radical condiţiile materiale şi
modul de viaţă al oamenilor, mai ales, din ţările industrial dezvoltate.
La dezvoltarea culturii a contribuit substanţial explozia informaţională.
Datorită inovaţiilor tehnice (radioul, televiziunea, presa, cinematograful,
aparatura audio şi video, banda magnetică, faxul, poşta electronică), informaţia
circulă rapid, pătrunzând în toate domeniile vieţii sociale. Mass-media (presa,
radioul, televiziunea), fac accesibile oamenilor atât valorile culturale universale,
cât şi cele naţionale ale fiecarui popor.
O artă de masă a devenit cinematograful. Producţia de filme a studioului
din Hollywood (S.U.A.) a fost pusă pe baze industriale. Mari studiouri se află în
Italia, Franta, Rusia. Sunt cunoscuţi în toată lumea regizorii John Attehborough,
Steven Spielberg, Luis Bunuel, Andrei Wajda, Frederico Fellini, Andrei
Tarkovski, ş.a. Festivaluri internaţionale de mare prestigiu se organizează la
Cannes, Veneţia, Berlin, Moscova, etc.
În cultura contemporană şi-au găsit o largă reflectare idealurile general
umane, morale, estetice, se cultivă sentimentele de mîndrie faţă de valorile
naşionale, de datorie faţă de patrie, simţul răspunderii pentru soarta lumii, simţul
frumosului, echităţii. S-a constituit cultura politică a ţărilor dezvoltate, care au
acceptat să se călăuzească de “Declaraţia generală a drepturilor omului”,
adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite. Deşi aceste principii au fost încălcate
deseori, totuşi s-a creat o opinie a comunităţii internaţionale, care condamnă
tentativele de violare a lor.
Noile valori culturale, mutaşiile profunde din viaţa spirituală au oferit
oamenilor posibilităţi de a practica diverse forme de activitate. Un salt nou
calitativ face învăţamîntul: creşte numărul tinerilor cu studii superioare, care
ocupă un loc important în structurile societăţii contemporane, este organizată
instruirea permanentă a oamenilor de stiinţă şi cultură, a persoanelor care
participă la producerea bunurilor materiale, la dirijarea producţiei. Ştiinţa se
transformă în forţa nemijlocită a producţiei.
Afirmarea culturii de masă este însoţită de procese ce oglindesc diverse
confruntări ale societăţii umane contemporane, care este dezorientată, incapabilă
să soluţioneze multitudinea de probleme stringente. Aşa numita cultură ,,de
consum” propagă cultul forţei, alte vicii umane, ceea ce denotă lipsa unei
perspective clare în procesul de concepere a umanităţii şi a principiilor ei eticomorale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu