12.3.Dezvoltarea stiinţei în cultura contemporană.
În perioada interbelică, găndirea ştiinţifică a evoluat spectaculos,
înregistrând descoperiri care au indicat toate domeniile practicii sociale. Într-un
chip decisiv, realizările ştiinţei au influenţat modul de gândire şi
comportamentul oamenilor.
Dintre disciplinele exacte, cele mai impresionante descoperiri s-au făcut
în fizică, în special în fizica nucleară. Italianul Enrico Fermi (1901-1954), de
exemplu, a elaborat aşa numita statistică Fermi-Dirac (1925), a creat teoria
cantitativă a dezintegrării particolelor beta (1934), a patentat o serie de invenţii
importante în domeniul fizicii nucleare (1934- 1938), primul a realizat reacţia
nucleară în lanţ centrată (1942) şi a studiat fizica particolelor de energii înalte.
Unul din creatorii mecanicii cuantice, austriacul Erwin Schrodinger
(1887-1961), a formulat o metodă inedită de calcul cuanto-mecanic al unor
probleme din fizica atomică.
Francezul Frederic Jean Joliot-Curie (1900-1958), împreună cu soţia sa
Irene (1897-1956), au descoperit radioactivitatea artificială şi emisiunea
radioactivă pozitronică, au demonstart existenţa neutronului, obţinând o serie de
izotopi radioactivi noi, au studiat reacţiile nucleare în lanţ produse prin
bombardarea cu particole alfa şi deuteroni şi posibilităţile de cercetare a diferitor
procese fizice şi chimice cu ajutorul izotopilor radioactivi prin metoda atomuilor
marcaţi. În 1935 , lui Fr.J.Joliot-Curie şi soţiei sale Irene Joliot –Curie li s-a
decernat Premiul Nobel.
În 1922, Premiul Nobel i-a fost decernat fizicianului danez Niels Bohr,
care a explicat spectrul hidrogenului şi al heliului ionizat, a elaborat o teorie a
sistemului periodic al elementelor. În 1927, el a formulat principiul
complementarităţii proprietăţilor ondulatorii şi al celor corpusculare, care au
jucat un rol important în interpretarea mecanicii cuantice.
În prezent, energia nucleară este folosită pe larg în multiple domenii ale
activităţii umane. Numeroşi oameni de ştiinţă, bunăoară A.Einstein şi Andrei
Sharov, cunoscând bine efectele energiei atomice, au pledat deschis pentru
utilizarea acesteia exclusiv în scopuri paşnice.
Progresele în fizică au determinat apariţia unor discipline noi, inclusiv în
domeniul electronicii. Radioul, televiziunea, radioghidajul, şi teleghidajul,
înlocuirea cinematografului mut cu cel sonor sunt numai o parte din aplicaţiile
electronicii. Microscopul electronic, inventat în 1937, a contribuit la importante
descoperiri domeniului bilogiei şi al medicinei.
Rezultate impresionante au fost obţinute în microbiologie. Astfel englezul
Alexander Fleming (1881-1955) a cercetat proprietăţile bactericide ale sîngelui,
depistând enzime cu proprietăţi antibiotice, lizozimele, iar în 12929 a descoperit
penicilina. În 1945 i s-a conferit Premiul Nobel.
Medicul austriac, stabilit în SUA, Karl Landsteiner (1868-1943) a
descoperit grupele sangvine ale sîngelui uman. În funcţie de unele caractere
antigenige ale globulelor roşii, Karl Landsteiner a elaborat o clasificare a acestor
grupe (M,N,MN, şi P). În 1940, împreună cu A.S.Wiener, a depistat în sînge
factorul Rhesus. I s-a conferit premiul Nobel în 1930.
Genetica, ramură a biologiei ce studiază fenomenele şi legile eredităţii şi
ale variabilităţii organismelor, a înregistrat de asemenea, succese importante.
Mutaţiile genetice au fost studiate şi aceste descoperiri şi-au găsit aplicare în
agricultură, antropologie, bilogiei, etc.
La începutul anilor 60 statele occidentale au intrat în faza desăvîrşirii
revoluţiei tehnico-ştiinţifice - cînd s-a accentuat corelarea ştiinţei cu producţia;
s-a redus simţitor intervalul de timp dintre descoperirea ştiinţifică sau invenţia
tehnică şi punerea acesteia în practică. Printre recentele supertehnologii se
numără minicomputerele, Internet-ul, poşta electronică, aviaţia supersonică,
roboţii industriali, etc.
înregistrând descoperiri care au indicat toate domeniile practicii sociale. Într-un
chip decisiv, realizările ştiinţei au influenţat modul de gândire şi
comportamentul oamenilor.
Dintre disciplinele exacte, cele mai impresionante descoperiri s-au făcut
în fizică, în special în fizica nucleară. Italianul Enrico Fermi (1901-1954), de
exemplu, a elaborat aşa numita statistică Fermi-Dirac (1925), a creat teoria
cantitativă a dezintegrării particolelor beta (1934), a patentat o serie de invenţii
importante în domeniul fizicii nucleare (1934- 1938), primul a realizat reacţia
nucleară în lanţ centrată (1942) şi a studiat fizica particolelor de energii înalte.
Unul din creatorii mecanicii cuantice, austriacul Erwin Schrodinger
(1887-1961), a formulat o metodă inedită de calcul cuanto-mecanic al unor
probleme din fizica atomică.
Francezul Frederic Jean Joliot-Curie (1900-1958), împreună cu soţia sa
Irene (1897-1956), au descoperit radioactivitatea artificială şi emisiunea
radioactivă pozitronică, au demonstart existenţa neutronului, obţinând o serie de
izotopi radioactivi noi, au studiat reacţiile nucleare în lanţ produse prin
bombardarea cu particole alfa şi deuteroni şi posibilităţile de cercetare a diferitor
procese fizice şi chimice cu ajutorul izotopilor radioactivi prin metoda atomuilor
marcaţi. În 1935 , lui Fr.J.Joliot-Curie şi soţiei sale Irene Joliot –Curie li s-a
decernat Premiul Nobel.
În 1922, Premiul Nobel i-a fost decernat fizicianului danez Niels Bohr,
care a explicat spectrul hidrogenului şi al heliului ionizat, a elaborat o teorie a
sistemului periodic al elementelor. În 1927, el a formulat principiul
complementarităţii proprietăţilor ondulatorii şi al celor corpusculare, care au
jucat un rol important în interpretarea mecanicii cuantice.
În prezent, energia nucleară este folosită pe larg în multiple domenii ale
activităţii umane. Numeroşi oameni de ştiinţă, bunăoară A.Einstein şi Andrei
Sharov, cunoscând bine efectele energiei atomice, au pledat deschis pentru
utilizarea acesteia exclusiv în scopuri paşnice.
Progresele în fizică au determinat apariţia unor discipline noi, inclusiv în
domeniul electronicii. Radioul, televiziunea, radioghidajul, şi teleghidajul,
înlocuirea cinematografului mut cu cel sonor sunt numai o parte din aplicaţiile
electronicii. Microscopul electronic, inventat în 1937, a contribuit la importante
descoperiri domeniului bilogiei şi al medicinei.
Rezultate impresionante au fost obţinute în microbiologie. Astfel englezul
Alexander Fleming (1881-1955) a cercetat proprietăţile bactericide ale sîngelui,
depistând enzime cu proprietăţi antibiotice, lizozimele, iar în 12929 a descoperit
penicilina. În 1945 i s-a conferit Premiul Nobel.
Medicul austriac, stabilit în SUA, Karl Landsteiner (1868-1943) a
descoperit grupele sangvine ale sîngelui uman. În funcţie de unele caractere
antigenige ale globulelor roşii, Karl Landsteiner a elaborat o clasificare a acestor
grupe (M,N,MN, şi P). În 1940, împreună cu A.S.Wiener, a depistat în sînge
factorul Rhesus. I s-a conferit premiul Nobel în 1930.
Genetica, ramură a biologiei ce studiază fenomenele şi legile eredităţii şi
ale variabilităţii organismelor, a înregistrat de asemenea, succese importante.
Mutaţiile genetice au fost studiate şi aceste descoperiri şi-au găsit aplicare în
agricultură, antropologie, bilogiei, etc.
La începutul anilor 60 statele occidentale au intrat în faza desăvîrşirii
revoluţiei tehnico-ştiinţifice - cînd s-a accentuat corelarea ştiinţei cu producţia;
s-a redus simţitor intervalul de timp dintre descoperirea ştiinţifică sau invenţia
tehnică şi punerea acesteia în practică. Printre recentele supertehnologii se
numără minicomputerele, Internet-ul, poşta electronică, aviaţia supersonică,
roboţii industriali, etc.
Comentarii
Trimiteți un comentariu