1.2.Elementele constitutive ale culturii

Literatura de specialitate menţionează caracterul specific al structrurii
culturii:
- în primul caz se are în vedere o structură ce ar cuprinde domeniile mari care
alcătuiesc sfera culturii: domeniul valorilor materiale, cel al valorilor
spirituale, domeniul mijloacelor de comunicare în masă (teatru,
cinematografie, televiziune, presă, etc.), adică ceea ce este numit mass-media,
instituţiile culturale, precum şi relaţiiile dintre acestea;
- în planul funcţionalităţii cultura se structurează pe niveluri distincte precum
elementul cultural, tipul de cultură, sistem cultural, aria culturală şi modelul
cultural:
* Elementul cultural este unitatea de bază, cea mai simplă a unei culturi, el
desemnând orice produs uman ce încorporează o valoare.
* Complexul cultural este alcătuit dintr-un ansamblu de elemente culturale
corelate funcţional şi stilistic. Complexul cultural determină un anumit sistem
cultural, care generează un anume tip de cultură.
* Aria culturală desemnează regiuni şi zone etno-culturale în care se găsesc
culturi inedite ca esenţă şi asemănătoare ca formă, şi unde structurile culturale
apar sufficient de unitare şi de omogene (cultura indiană, cultura tracică,
cultura greacă, etc.)
* Modelul cultural include sub formă de standard experienţa generaţiilor mai
vechi în modul de a trăi, gîndi şi a acţiona, model care îndeplineşte o funcţie
normativă pentru generaţia căreia i se adresează.
Importanţa modelelor culturale în cadrul studiului culturii
Modele culturale presupun prezenţa unor structuri particulare, flexibile,
care realizează distincţia între anumite experienţe culturale. Modelul cultural şi
versiunile de modele culturale trebuie analizate cu foarte mare atenţie, tocmai
pentru a sublinia nu doar varietatea culturilor existente în modernitate, ci şi
posibilitatea cunoaşterii cauzelor unor antagonisme de tip cultural, conflicte
actuale ori latente. Cultura a fost de fapt mereu actuală, chiar dacă sub forme
camuflate. O introducere în teoria modelelor culturale accentuează
contextualitatea culturală în care omul trăieşte, prezenţa unui canon cultural
specific unei comunităţi şi care nu se regăseşte în cadrul alteia. Studii recente
indică un mare interes manifestat de „consumatorii de cultură” pentru informaţia
asupra identităţilor pe care teoriile culturale o poate oferi, asupra mijloacelor
tehnologiei culturale contemporane, asupra perspectivei devenirii culturale într-o
lume care se declară a schimbării. „Consumatorul de cultură” trebuie să se
adapteze nevoii unei formări continue, iar cunoaşterea teoriei legate de modelele
culturale îl poate informa despre cultură, despre modelele culturale ca formă de
aplicabilitate a culturii la o realitate contextuală socială, politică, materială,
spirituală. Ceea ce este considerat a fi un factor extrem de important, este dorinţa
indivizilor de a regăsi elemente comune în cadrul mai multor culturi, tocmai
pentru a se putea identifica fie cu alţi indivizi aparţinând altei naţiuni, fie pentru
a conştientiza adevăratele lor origini.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

12.5.În pragul mileniului al III-lea.

La etapa contemporană, fiecare ţară în parte este capabilă într-o măsură tot mai mică să dirijeze mersul evenimentelor. Şi întrucît structurile existente sunt incapabile să soluţioneze multe probleme, oamenii manifestă nemulţumire, caută noi structuri (de la experienţa cu Comunitatea Economică Europeană pîna la dezmembrarea URSS şi a Iugoslaviei). Altfel spus, civilizaţia contemporană se confruntă cu o serie de zguduiri, antagonisme şi catastrofe. Decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se măreşte, ceea ce în sec. al XXI-lea poate duce nu numai la dezordini sociale, dar şi la creşterea încordării între Nord şi Sud, migrarea în masă a populaţiei şi prejudicii economice globale. Puţine state s-au dovedit a fi pregătite să păşească în mileniul al III-lea. Cele mai bune perspective la momentul respectiv le au Japonia, Coreea, Germania, Elveţia, Ţările Scandinave şi, posibil, Comunitatea Europeană în ansamblu. Pentru toate aceste state sunt caracteristice ritmurile înalte ...
Citiți mai multe

2.4.Particularităţile valorilor sportive

O problemă mult dezbătută şi controversată este cea legată de natura valorilor. Ce sunt valorile? "Există ele obiectiv sau sunt proiecţia dorinţei mele?" Formulată astfel, întrebarea obligă la un răspuns ce trebuie căutat în perimetrul ontologiei (al teoriei existenţei). Or, valorile reprezintă nucleul culturii, al acelei lumi care nu este existenţa brută, ci o lume prin care omul supraetajează existenţa, creând deci o existenţă aparte, alta decât cea naturală. De aceea, filosofii s-au oferit să declare că valorile sunt existenţă obiectivă sau existenţa subiectivă. Şi aceasta pentru că valoarea se caracterizează prin faptul că este o relaţie între subiect şi obiect. Ea nu este o existenţă anume, ci o coexistenţă şi anume o coexistenţă obiectiv-subiectivă. Datorită acestei particularităţi, problema valorii trebuie tratată din perspectiva filosofiei culturii, respectiv a domeniului specializat al filosofiei, al axiologiei. În acest caz, întrebarea de mai sus trebuie...
Citiți mai multe

8. Civilizaţia geto-dacilor 8.1.Viaţa cotidiană a geto-dacilor: tipuri de aşezări, alimentaţia, viaţa de familie, vestimentaţia, îngrijirea sănătăţii.

Imagine
Coif geto-dac, sec.IV a.Chr Prin expresia ''viata cotidiană'' desemnăm civilizaţia in actu, adică acele manifestări de civilizaţie pe care le găsim în viaţa de toate zilele ale geto-dacilor, precum şi modul de convertire a unor fapte potenţiale de civilizaţie (tehnici şi obiecte, cunostinţe de tot felul, norme sociale şi morale) în fapte de civilizaţie efective. Pentru că ce este civilizaţia, dacă nu înserarea în viaţa de fiecare zi a fiecaruia a bunurilor culturale şi materiale, recunoaşterea şi acceptarea valorii lor sociale şi individuale. Iar masura civilizaţiei unui popor, nu este altceva decât viaţa cotidiană a indivizilor acelui popor, felul lor de a se imbrăca şi locui, de a se hrăni, de a se instrui, de a convieţui cu semenii, de a-şi duce viaţa de familie, de a-şi creşte copii, de a munci şi a-şi petrece timpul liber, raporturile lor cu natura etc. Dintre toate acestea ne vom opri doar la câteva aspecte, acelea despre care putem sp...
Citiți mai multe