7.2.Etapele de dezvoltare a culturii romane.

Civilizaţia romană se clasifică în următoarele etape:
1. Epoca regalităţii (sec. VIII-VI a.Chr.)
2. Epoca republicană (sec.V-II a.Chr.)
3. Epoca imperială (sec.I a.Chr.- sec.V p.Chr.)

1. Regatul Roman este perioada care a durat de la Fondarea Romei în 753
a.Chr. de către Romulus şi Remus, până la expulzarea lui Lucius Tarquinius
Superbus în 510 a.Chr. şi formarea Republicii Romane. După legendă, oraşul
Roma a fost întemeiat în anul 753 a.Chr. de către Romulus si Remus, care au
fost crescuţi de către o lupoaică. În legenda romană, când grecii au dus Războiul
troian împotriva oraşului Troia, prinţul troian Aeneas a navigat peste Marea
Mediterană către Italia şi a fondat Lavinium. Fiul său Iulus a mers mai departe,
fondând oraşul Alba Longa. Din familia roială a Albei Longa au venit cei doi
gemeni Romulus şi Remus, care au purces la fondarea Romei în 753 a.Chr.
2. Republica Romană a fost perioada guvernării republicane al oraşului
Romei şi a teritoriilor sale din 510 a.Chr. până la instaurarea Imperiului Roman,
care este plasată uneori în anul 44 a.Chr., anul numirii lui Cezar ca dictator
perpetuu sau, 27 a.Chr., anul în care Senatul roman i-a acordat lui Octavian titlul
de Augustus. Oraşul Roma stă pe malurile fluviului Tibru, foarte aproape de
coasta de vest a Italiei. El marca frontiera de nord în care limba latină era vorbită
şi graniţa de sud a Etruriei, teritoriu în care se vorbea limba etruscă.
Octavian Augustus, primul împărat roman.
3. Imperiul Roman este termenul utilizat în mod convenţional pentru a
descrie statul roman în secolele după reorganizarea sa din ultimele trei decade
a.Chr. sub Gaius Julius Caesar Octavianus. Deşi Roma deţinea un imperiu cu
mult înainte de autocraţia lui Augustus, statul pre-augustian este descris în mod
convenţional ca Republica Romană. Imperiul Roman controla toate statele
elenizate de la Marea Mediterană, ca şi regiunile celtice din nordul Europei.
Ultimul împărat de la Roma a fost detronat în 476, dar pe atunci, regiunile din
estul imperiului erau adminstrate de un al doilea împărat, ce se afla la
Constantinopol. Imperiul Bizantin a continuat să existe, deşi îşi micşora încetîncet
teritoriul, până în 1453, când Constantinopolul a fost cucerit de Imperiul
Otoman. Statele succesoare din vest (Regatul Franc şi German) şi din est
(ţaratele ruse) foloseau titluri preluate din practicile romane chiar şi în perioada
modernă. Influenţa Imperiul Roman în forma de organizare politică, drept,
arhitectură, religie şi în multe alte aspecte ale vieţii devine inevitabilă.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

12.5.În pragul mileniului al III-lea.

La etapa contemporană, fiecare ţară în parte este capabilă într-o măsură tot mai mică să dirijeze mersul evenimentelor. Şi întrucît structurile existente sunt incapabile să soluţioneze multe probleme, oamenii manifestă nemulţumire, caută noi structuri (de la experienţa cu Comunitatea Economică Europeană pîna la dezmembrarea URSS şi a Iugoslaviei). Altfel spus, civilizaţia contemporană se confruntă cu o serie de zguduiri, antagonisme şi catastrofe. Decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se măreşte, ceea ce în sec. al XXI-lea poate duce nu numai la dezordini sociale, dar şi la creşterea încordării între Nord şi Sud, migrarea în masă a populaţiei şi prejudicii economice globale. Puţine state s-au dovedit a fi pregătite să păşească în mileniul al III-lea. Cele mai bune perspective la momentul respectiv le au Japonia, Coreea, Germania, Elveţia, Ţările Scandinave şi, posibil, Comunitatea Europeană în ansamblu. Pentru toate aceste state sunt caracteristice ritmurile înalte ...
Citiți mai multe

2.4.Particularităţile valorilor sportive

O problemă mult dezbătută şi controversată este cea legată de natura valorilor. Ce sunt valorile? "Există ele obiectiv sau sunt proiecţia dorinţei mele?" Formulată astfel, întrebarea obligă la un răspuns ce trebuie căutat în perimetrul ontologiei (al teoriei existenţei). Or, valorile reprezintă nucleul culturii, al acelei lumi care nu este existenţa brută, ci o lume prin care omul supraetajează existenţa, creând deci o existenţă aparte, alta decât cea naturală. De aceea, filosofii s-au oferit să declare că valorile sunt existenţă obiectivă sau existenţa subiectivă. Şi aceasta pentru că valoarea se caracterizează prin faptul că este o relaţie între subiect şi obiect. Ea nu este o existenţă anume, ci o coexistenţă şi anume o coexistenţă obiectiv-subiectivă. Datorită acestei particularităţi, problema valorii trebuie tratată din perspectiva filosofiei culturii, respectiv a domeniului specializat al filosofiei, al axiologiei. În acest caz, întrebarea de mai sus trebuie...
Citiți mai multe

8. Civilizaţia geto-dacilor 8.1.Viaţa cotidiană a geto-dacilor: tipuri de aşezări, alimentaţia, viaţa de familie, vestimentaţia, îngrijirea sănătăţii.

Imagine
Coif geto-dac, sec.IV a.Chr Prin expresia ''viata cotidiană'' desemnăm civilizaţia in actu, adică acele manifestări de civilizaţie pe care le găsim în viaţa de toate zilele ale geto-dacilor, precum şi modul de convertire a unor fapte potenţiale de civilizaţie (tehnici şi obiecte, cunostinţe de tot felul, norme sociale şi morale) în fapte de civilizaţie efective. Pentru că ce este civilizaţia, dacă nu înserarea în viaţa de fiecare zi a fiecaruia a bunurilor culturale şi materiale, recunoaşterea şi acceptarea valorii lor sociale şi individuale. Iar masura civilizaţiei unui popor, nu este altceva decât viaţa cotidiană a indivizilor acelui popor, felul lor de a se imbrăca şi locui, de a se hrăni, de a se instrui, de a convieţui cu semenii, de a-şi duce viaţa de familie, de a-şi creşte copii, de a munci şi a-şi petrece timpul liber, raporturile lor cu natura etc. Dintre toate acestea ne vom opri doar la câteva aspecte, acelea despre care putem sp...
Citiți mai multe