6.6.Importanţa culturii greceşti pentru cultura universală.

„Modernitatea” este trăsătura fundamentală a civilizaţiei şi culturii elene..
O epocă deosebit de importantă şi prin ceea ce a însemnat pentru secolele
viitoare, prin ceea ce a transmis culturii moderne.
Prestigiul cu dimensiuni de mit al lui Alexandru Macedon – intrat în
lumea legendelor populare din India şi Malaezia pînă în Gallia şi Britania; iar în
literatura cultă, mai întîi prin poeţii persani Ferdousi şi Nizami – s-a exprimat pe
plan literar în difuziunea atât de largă a romanului vieţii sale în timpul Evului
Mediu, atât în Orientul Apropiat, cât şi în Occident (şi în primul rând în Franţa).
Rezultatele ştiinţei elenistice – compilaţii, enciclopedii, sau tratate de amploare,
în special de geometrie şi de astronomie, dar şi de medicină, - transmise Europei
prin intermediul romanilor şi apoi al arabilor, au rămas adevărate modele de
investigaţie ştiinţifică, acceptate multă vreme, unele chiar timp de 15 sau 17
secole.
Filosofia elenistică şi-a lăsat amprenta asupra multor aspecte ale doctrinei
creştine. Epoca elenistică a îmbogăţit considerabil sfera tematicii şi sensibilităţii
artistice, repertoriul de modalităţi, de tehnici, de specii noi ale artei. Literatura
europeană a cultivat anumite genuri elenistice chiar pînă dincoace de secolul
XVIII-lea. Prin cultura latină – formată aproape în întregime la şcoala culturii
elenistice, - antichitatea greacă (inclusiv aceste ultime secole de strălucire ale ei)
a fost integrată ca element de bază, normativ şi formativ, culturii europene.
Bibliografia
1. Drîmba Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, Bucureşti, 1990.
2. Cun N., Legendele şi miturile Greceşti antice, Chişinău, 1989.
3. Bonnard A., Civilizaţia greacă, Bucureşti, 1967.
4. Enciclopedia civilizaţiei greceşti, Bucureşti 1970.
5. Istoria Greciei antice, Chişinău 1991.
6. Istoria şi filosofia culturii / coord: Gr. Socolov. – Chişinău, 1998.
7. Culturologie. Prelegeri / Red. I. Vangheli. - Chişinău, UTM 2001.
8. Eliade/Culianu, Dicţionar al religiilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993.
9. Dragomir C., Coiful magic. Miturile şi legende ale popoarelor lumii,
Chişinău, 1990.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

12.5.În pragul mileniului al III-lea.

La etapa contemporană, fiecare ţară în parte este capabilă într-o măsură tot mai mică să dirijeze mersul evenimentelor. Şi întrucît structurile existente sunt incapabile să soluţioneze multe probleme, oamenii manifestă nemulţumire, caută noi structuri (de la experienţa cu Comunitatea Economică Europeană pîna la dezmembrarea URSS şi a Iugoslaviei). Altfel spus, civilizaţia contemporană se confruntă cu o serie de zguduiri, antagonisme şi catastrofe. Decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se măreşte, ceea ce în sec. al XXI-lea poate duce nu numai la dezordini sociale, dar şi la creşterea încordării între Nord şi Sud, migrarea în masă a populaţiei şi prejudicii economice globale. Puţine state s-au dovedit a fi pregătite să păşească în mileniul al III-lea. Cele mai bune perspective la momentul respectiv le au Japonia, Coreea, Germania, Elveţia, Ţările Scandinave şi, posibil, Comunitatea Europeană în ansamblu. Pentru toate aceste state sunt caracteristice ritmurile înalte ...
Citiți mai multe

2.4.Particularităţile valorilor sportive

O problemă mult dezbătută şi controversată este cea legată de natura valorilor. Ce sunt valorile? "Există ele obiectiv sau sunt proiecţia dorinţei mele?" Formulată astfel, întrebarea obligă la un răspuns ce trebuie căutat în perimetrul ontologiei (al teoriei existenţei). Or, valorile reprezintă nucleul culturii, al acelei lumi care nu este existenţa brută, ci o lume prin care omul supraetajează existenţa, creând deci o existenţă aparte, alta decât cea naturală. De aceea, filosofii s-au oferit să declare că valorile sunt existenţă obiectivă sau existenţa subiectivă. Şi aceasta pentru că valoarea se caracterizează prin faptul că este o relaţie între subiect şi obiect. Ea nu este o existenţă anume, ci o coexistenţă şi anume o coexistenţă obiectiv-subiectivă. Datorită acestei particularităţi, problema valorii trebuie tratată din perspectiva filosofiei culturii, respectiv a domeniului specializat al filosofiei, al axiologiei. În acest caz, întrebarea de mai sus trebuie...
Citiți mai multe

8. Civilizaţia geto-dacilor 8.1.Viaţa cotidiană a geto-dacilor: tipuri de aşezări, alimentaţia, viaţa de familie, vestimentaţia, îngrijirea sănătăţii.

Imagine
Coif geto-dac, sec.IV a.Chr Prin expresia ''viata cotidiană'' desemnăm civilizaţia in actu, adică acele manifestări de civilizaţie pe care le găsim în viaţa de toate zilele ale geto-dacilor, precum şi modul de convertire a unor fapte potenţiale de civilizaţie (tehnici şi obiecte, cunostinţe de tot felul, norme sociale şi morale) în fapte de civilizaţie efective. Pentru că ce este civilizaţia, dacă nu înserarea în viaţa de fiecare zi a fiecaruia a bunurilor culturale şi materiale, recunoaşterea şi acceptarea valorii lor sociale şi individuale. Iar masura civilizaţiei unui popor, nu este altceva decât viaţa cotidiană a indivizilor acelui popor, felul lor de a se imbrăca şi locui, de a se hrăni, de a se instrui, de a convieţui cu semenii, de a-şi duce viaţa de familie, de a-şi creşte copii, de a munci şi a-şi petrece timpul liber, raporturile lor cu natura etc. Dintre toate acestea ne vom opri doar la câteva aspecte, acelea despre care putem sp...
Citiți mai multe