7.6.Importanţa culturii romane pentru cultura universală.

Constructorii, arhitecţii şi pictorii ne-au lăsat monumente remarcabile a
creaţiei omeneşti, atitudine inginerască faţă de problemele complicate ale artei
de construcţie, dorinţă neextenuată spre frumuseţe şi desăvărşire, perfecţiune. În
încheire, menţionăm, că cultura antică romană a servit drept un izvor important,
un mediu demn de urmat şi de inspiraţie pentru cultura diferitor epoci istorice.
Roma antică a adus contribuţii importante în organizare politică şi
administrativă, juridică, artă militară, artă, literatură, arhitectură, limbile
Europei, iar istoria sa continuă să aibă o influenţă puternică asupra lumii
moderne.
Tradiţiile culturale ale romanilor şi-au avut o frumoasă continuitate.
Creaţiile artistice ale maeştrilor Romei antice au inspirat maeştrii Renaşterii. La
cultura şi arta eroică şi severă a Romei antice se adresau cele mai ilustre
personalităţi de cultură din sec.XVII-XIX.
Bibliografie
1. Drîmba Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, Bucureşti, 1990.
2. Istoria şi filosofia culturii / coord: Gr. Socolov. – Chişinău, 1998.
3. Eliade/Culianu, Dicţionar al religiilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993.
4. Dragomir C., Coiful magic. Miturile şi legende ale popoarelor lumii,
Chişinău, 1990.
5. Roma de la origini pînă în zilele noastre şi vaticanul, Editura Lozzi Roma,
Roma, 2000.
6. Ambrosi N., Budevici A., Evoluţia managerială a fenomenelor mişcării
olimpice, educaţiei fizice şi sportului, Chişinău, 2010.
7. Kiriţescu C., Palestrica, Bucureşti, 1943.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

12.5.În pragul mileniului al III-lea.

La etapa contemporană, fiecare ţară în parte este capabilă într-o măsură tot mai mică să dirijeze mersul evenimentelor. Şi întrucît structurile existente sunt incapabile să soluţioneze multe probleme, oamenii manifestă nemulţumire, caută noi structuri (de la experienţa cu Comunitatea Economică Europeană pîna la dezmembrarea URSS şi a Iugoslaviei). Altfel spus, civilizaţia contemporană se confruntă cu o serie de zguduiri, antagonisme şi catastrofe. Decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se măreşte, ceea ce în sec. al XXI-lea poate duce nu numai la dezordini sociale, dar şi la creşterea încordării între Nord şi Sud, migrarea în masă a populaţiei şi prejudicii economice globale. Puţine state s-au dovedit a fi pregătite să păşească în mileniul al III-lea. Cele mai bune perspective la momentul respectiv le au Japonia, Coreea, Germania, Elveţia, Ţările Scandinave şi, posibil, Comunitatea Europeană în ansamblu. Pentru toate aceste state sunt caracteristice ritmurile înalte ...
Citiți mai multe

2.4.Particularităţile valorilor sportive

O problemă mult dezbătută şi controversată este cea legată de natura valorilor. Ce sunt valorile? "Există ele obiectiv sau sunt proiecţia dorinţei mele?" Formulată astfel, întrebarea obligă la un răspuns ce trebuie căutat în perimetrul ontologiei (al teoriei existenţei). Or, valorile reprezintă nucleul culturii, al acelei lumi care nu este existenţa brută, ci o lume prin care omul supraetajează existenţa, creând deci o existenţă aparte, alta decât cea naturală. De aceea, filosofii s-au oferit să declare că valorile sunt existenţă obiectivă sau existenţa subiectivă. Şi aceasta pentru că valoarea se caracterizează prin faptul că este o relaţie între subiect şi obiect. Ea nu este o existenţă anume, ci o coexistenţă şi anume o coexistenţă obiectiv-subiectivă. Datorită acestei particularităţi, problema valorii trebuie tratată din perspectiva filosofiei culturii, respectiv a domeniului specializat al filosofiei, al axiologiei. În acest caz, întrebarea de mai sus trebuie...
Citiți mai multe

8. Civilizaţia geto-dacilor 8.1.Viaţa cotidiană a geto-dacilor: tipuri de aşezări, alimentaţia, viaţa de familie, vestimentaţia, îngrijirea sănătăţii.

Imagine
Coif geto-dac, sec.IV a.Chr Prin expresia ''viata cotidiană'' desemnăm civilizaţia in actu, adică acele manifestări de civilizaţie pe care le găsim în viaţa de toate zilele ale geto-dacilor, precum şi modul de convertire a unor fapte potenţiale de civilizaţie (tehnici şi obiecte, cunostinţe de tot felul, norme sociale şi morale) în fapte de civilizaţie efective. Pentru că ce este civilizaţia, dacă nu înserarea în viaţa de fiecare zi a fiecaruia a bunurilor culturale şi materiale, recunoaşterea şi acceptarea valorii lor sociale şi individuale. Iar masura civilizaţiei unui popor, nu este altceva decât viaţa cotidiană a indivizilor acelui popor, felul lor de a se imbrăca şi locui, de a se hrăni, de a se instrui, de a convieţui cu semenii, de a-şi duce viaţa de familie, de a-şi creşte copii, de a munci şi a-şi petrece timpul liber, raporturile lor cu natura etc. Dintre toate acestea ne vom opri doar la câteva aspecte, acelea despre care putem sp...
Citiți mai multe