Video utilizat la ore






Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

12.5.În pragul mileniului al III-lea.

La etapa contemporană, fiecare ţară în parte este capabilă într-o măsură tot mai mică să dirijeze mersul evenimentelor. Şi întrucît structurile existente sunt incapabile să soluţioneze multe probleme, oamenii manifestă nemulţumire, caută noi structuri (de la experienţa cu Comunitatea Economică Europeană pîna la dezmembrarea URSS şi a Iugoslaviei). Altfel spus, civilizaţia contemporană se confruntă cu o serie de zguduiri, antagonisme şi catastrofe. Decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se măreşte, ceea ce în sec. al XXI-lea poate duce nu numai la dezordini sociale, dar şi la creşterea încordării între Nord şi Sud, migrarea în masă a populaţiei şi prejudicii economice globale. Puţine state s-au dovedit a fi pregătite să păşească în mileniul al III-lea. Cele mai bune perspective la momentul respectiv le au Japonia, Coreea, Germania, Elveţia, Ţările Scandinave şi, posibil, Comunitatea Europeană în ansamblu. Pentru toate aceste state sunt caracteristice ritmurile înalte ...
Citiți mai multe

8. Civilizaţia geto-dacilor 8.1.Viaţa cotidiană a geto-dacilor: tipuri de aşezări, alimentaţia, viaţa de familie, vestimentaţia, îngrijirea sănătăţii.

Imagine
Coif geto-dac, sec.IV a.Chr Prin expresia ''viata cotidiană'' desemnăm civilizaţia in actu, adică acele manifestări de civilizaţie pe care le găsim în viaţa de toate zilele ale geto-dacilor, precum şi modul de convertire a unor fapte potenţiale de civilizaţie (tehnici şi obiecte, cunostinţe de tot felul, norme sociale şi morale) în fapte de civilizaţie efective. Pentru că ce este civilizaţia, dacă nu înserarea în viaţa de fiecare zi a fiecaruia a bunurilor culturale şi materiale, recunoaşterea şi acceptarea valorii lor sociale şi individuale. Iar masura civilizaţiei unui popor, nu este altceva decât viaţa cotidiană a indivizilor acelui popor, felul lor de a se imbrăca şi locui, de a se hrăni, de a se instrui, de a convieţui cu semenii, de a-şi duce viaţa de familie, de a-şi creşte copii, de a munci şi a-şi petrece timpul liber, raporturile lor cu natura etc. Dintre toate acestea ne vom opri doar la câteva aspecte, acelea despre care putem sp...
Citiți mai multe

10.5.Arta renascentistă.

Imagine
Renaşterea se caracterizează prin eliberarea spirituală a omului de sub tutela dogmelor religioase, regăsirea lui, imitarea naturii fireşti şi atenţie sporită faţă de psihologia umană, acest lucru fiind propriu tuturor formelor culturii artistice. Tot mai des în literatură se folosesc limbile naţionale. Prima operă mare, care anunţă începutul epocii Renaşterii este „Divina comedie” de Dante Aligheri (1265-1321). Petrarca şi F.Viion, sunt apreciaţi drept primii poeţi lirici moderni, iar G. Boccacio - creatorul nuvelei moderne. Printre cele mai valoroase şi reprezentative monumente literar-artistice ale epocii, se cer menţionate „Don Quijote” de M.Cervantes, dramele lui Shakespeare „Richard al III-lea”, „Hamlet”, „Otello”, „Romeo şi Julieta”,etc. – lucrări care oglindesc momente dramatice ale istoriei omenirii, perioade dificile din istoria Angliei, scene din viaţa cotodiană. Pentru Renaşterea timpurie era caracteristică nuvela, mai ales cea comică: avea un caracter antifeu...
Citiți mai multe