Video utilizat la ore






Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

10.5.Arta renascentistă.

Imagine
Renaşterea se caracterizează prin eliberarea spirituală a omului de sub tutela dogmelor religioase, regăsirea lui, imitarea naturii fireşti şi atenţie sporită faţă de psihologia umană, acest lucru fiind propriu tuturor formelor culturii artistice. Tot mai des în literatură se folosesc limbile naţionale. Prima operă mare, care anunţă începutul epocii Renaşterii este „Divina comedie” de Dante Aligheri (1265-1321). Petrarca şi F.Viion, sunt apreciaţi drept primii poeţi lirici moderni, iar G. Boccacio - creatorul nuvelei moderne. Printre cele mai valoroase şi reprezentative monumente literar-artistice ale epocii, se cer menţionate „Don Quijote” de M.Cervantes, dramele lui Shakespeare „Richard al III-lea”, „Hamlet”, „Otello”, „Romeo şi Julieta”,etc. – lucrări care oglindesc momente dramatice ale istoriei omenirii, perioade dificile din istoria Angliei, scene din viaţa cotodiană. Pentru Renaşterea timpurie era caracteristică nuvela, mai ales cea comică: avea un caracter antifeu...
Citiți mai multe

12.5.În pragul mileniului al III-lea.

La etapa contemporană, fiecare ţară în parte este capabilă într-o măsură tot mai mică să dirijeze mersul evenimentelor. Şi întrucît structurile existente sunt incapabile să soluţioneze multe probleme, oamenii manifestă nemulţumire, caută noi structuri (de la experienţa cu Comunitatea Economică Europeană pîna la dezmembrarea URSS şi a Iugoslaviei). Altfel spus, civilizaţia contemporană se confruntă cu o serie de zguduiri, antagonisme şi catastrofe. Decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se măreşte, ceea ce în sec. al XXI-lea poate duce nu numai la dezordini sociale, dar şi la creşterea încordării între Nord şi Sud, migrarea în masă a populaţiei şi prejudicii economice globale. Puţine state s-au dovedit a fi pregătite să păşească în mileniul al III-lea. Cele mai bune perspective la momentul respectiv le au Japonia, Coreea, Germania, Elveţia, Ţările Scandinave şi, posibil, Comunitatea Europeană în ansamblu. Pentru toate aceste state sunt caracteristice ritmurile înalte ...
Citiți mai multe

6.5.Din istoria Jocurilor antice.

Istoricieni epocii contemporane din ce în ce mai mult încearcă să realizeze o analiză comparativă a Jocurilor Olimpice antice şi a celor din zilele noastre. Pe timpul desfăşurării olimpiadei poate ca aţi auzit publicişti, critici, comentatori şi chiar atleţi, cum că Jocurile Olimpice sunt prea comerciale, prea politice, prea profesionale. Ori ca arbitrajul este prea naţionalist. Este uşor sa afirmi că Jocurile Olimpice antice erau diferite, ca atleţii greci antici erau curaţi la minte şi trup, că ei se antrenau şi concurau nu din alt motiv decât pasiunea pentru exerciţiile fizice, de dragul competiţiei şi în onoarea zeilor lor. In realitate, politica, naţionalismul, comerţul şi atleţii erau într-o strânsă legătură pe timpul Jocurilor antice. Noi poate că nu ne dăm seama, dar astăzi jocurile moderne recreează, cu o acurateţe surprinzătoare, climatul şi circumstanţele în care se desfăşurau Jocurile Olimpice antice. Jocurile antice erau la început o parte a unui festival reli...
Citiți mai multe