CUPRINS

1. Introducere în teoria culturii
1.1 Definirea conceptului de cultură
1.3 Elemente constitutive ale culturii
1.4 Funcţiile culturii
1.5 Trăsăturile culturii. Tipologia culturilor
Bibliografie
2. Valoarea – concept fundamental al filosofiei culturii
2.1 Definirea conceptului de valoare
2.2 Tipologia valorilor
2.3 Caracteristicile valorilor
2.4 Particularităţile valorilor sportive
Bibliografie
3. Naţionalul şi universalul în cultură
3.1 Raportul dintre cultura naţională şi universală
3.2 Cultura alternativă, contracultura, subcultura, hegemonism cultural
3.3 Modernizare şi democratizare în cultură. Eroul cultural
3.4 Versiuni ale modelului cultural European
3.5 Versiuni ale modelului cultural românesc
Bibliografie
4. Cultura şi civilizaţia indiană
4.1 Particularităţile generale şi specifice ale civilizaţiei indiene
4.2 Structura socială, educaţia şi sistemele religioase în India
4.3 Arta indiană
4.4 Difuziunea şi influenţa culturii Indiene
Bibliografie
5. Cultura şi civilizaţia Egiptul Antic
5.1 Etapele de dezvoltare a civilizaţiei egiptene. Particularităţile generale şi
specifice ale civilizaţiei egiptene
5.2 Religia şi arta egipteană
5.3 Realizările ştiinţifice ale Egiptului Antic
5.4 Influenţa Egiptului Antic asupra civilizaţiei mediteraneene
Bibliografie
6. Cultura şi civilizaţia Greciei Antice
6.1 Caracteristica generală a culturii greceşti
6.2 Mitologia şi religia greacă
6.3 Tabloul filosofic şi ştiinţific al lumii
6.4 Arta greacă. Literatura, istoriografia. Teatrul grecesc
6.5 Din istoria Jocurilor antice
6.6 Importanţa culturii greceşti pentru cultura universală
Bibliografie
7. Cultura şi civilizaţia Romei Antice
7.1 Cultura Romei Antice – etapă importantă în dezvoltarea civilizaţiei
mondiale
7.2 Etapele de dezvoltare a culturii romane
7.3 Religia romană. Panteonul roman
7.4 Succesele ştiinţei şi învăţământului în Roma antică
7.5 Arta romană
7.6 Importanţa culturii romane pentru cultura universală
Bibliografie
8. Civilizaţia geto-dacilor
8.1 Viaţa cotidiană a geto-dacilor: tipuri de aşezări, alimentaţia, viaţa de
familie, vestimentaţia, îngrijirea sănătăţii
8.2 Religia geto-dacilor
8.3 Cunoştinţe ştiinţifice. Scrisul la geto-daci
8.4 Arta geto-dacilor
8.5 Moştenirea geto-dacilor în cultura românească
Bibliografie
9. Cultura şi civilizaţia Evului Mediu
9.1 Probleme de terminologie şi periodizare
9.2 Arta şi învăţământul medieval
9.3 Cultura arabă medievală
9.4 Importanţa culturii medievale pentru cultura universală
Bibliografie
10. Cultura Renaşterii
10.1 Caracteristici generale
10.2 Renaşterea – tip de cultură de tranziţie
10.3 Renaşterea şi Reforma
10.4 Ştiinţa şi învăţământul epocii Renaşterii
10.5 Arta renascentistă
10.6 Importanţa culturii renascentiste pentru cultura universală
Bibliografie
11. Cultura epocii moderne
11.1 Trăsăturile generale ale epocii moderne. Secolul XVII-lea epoca de
radicală cotitură în civilizaţia umană
11.2 Arta culturii moderne: curentele artistice baroc, clasicism,
impresionism, simbolism, romantism, iluminism
11.3 Importanţa culturii moderne
Bibliografie
12. Cultura epocii contemporane
12.1 Caracteristica generală a culturii mondiale în epoca contemporană
12.2 Curentele artistice şi filosofice
12.3 Dezvoltarea ştiinţei şi culturii în contemporaneitate
12.4 Globalizarea şi problema păstrării identitătii culturale – o provocare
pentru lumea contemporană
12.5 În pragul mileniului al III-lea
Bibliografie

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

11.2.Arta culturii moderne: curentele artistice baroc, clasicism, impresionism, simbolism, romantism, iluminism.

Imagine
Barocul este un stil artistic apărut la sfârşitul sec. XVI-lea şi a continuat pînă la mijlocul sec.XVIII-lea. Termenul de baroc a apărut în ştiinţă la sf. secolului XIX, reprezentanţii curentului nu conştientizau că sunt creatorii unei noi orientări în artă şi nu se bazau pe anumite principii bine determinate. Termenul baroc în traducere din italiană semnifică „scoică de formă neregulată, ciudată”. Prin acest termen clasicii sec.XVII desemnau cultura, arta de prost gust. Creatorii stilului baroc au activat în perioada revoluţiei ştiinţifice, perioada cînd mentalitatea omului a cunoscut radicale schimbări. Drept consecinţă a reformelor în domeniul ştiinţei apare un sentiment de frică, instabilitate şi nesiguranţă al omului. Decepţionat de trecut şi fără un sprijin de nădejde în viitor, Omul nu se mai crede centru al Universului şi stăpîn al vieţii, fapt reflectat şi în domeniul culturii. Astfel, în literatură tot mai mult este abordată o tematică pesimistă şi dramatică, tema
Citiți mai multe

8. Civilizaţia geto-dacilor 8.1.Viaţa cotidiană a geto-dacilor: tipuri de aşezări, alimentaţia, viaţa de familie, vestimentaţia, îngrijirea sănătăţii.

Imagine
Coif geto-dac, sec.IV a.Chr Prin expresia ''viata cotidiană'' desemnăm civilizaţia in actu, adică acele manifestări de civilizaţie pe care le găsim în viaţa de toate zilele ale geto-dacilor, precum şi modul de convertire a unor fapte potenţiale de civilizaţie (tehnici şi obiecte, cunostinţe de tot felul, norme sociale şi morale) în fapte de civilizaţie efective. Pentru că ce este civilizaţia, dacă nu înserarea în viaţa de fiecare zi a fiecaruia a bunurilor culturale şi materiale, recunoaşterea şi acceptarea valorii lor sociale şi individuale. Iar masura civilizaţiei unui popor, nu este altceva decât viaţa cotidiană a indivizilor acelui popor, felul lor de a se imbrăca şi locui, de a se hrăni, de a se instrui, de a convieţui cu semenii, de a-şi duce viaţa de familie, de a-şi creşte copii, de a munci şi a-şi petrece timpul liber, raporturile lor cu natura etc. Dintre toate acestea ne vom opri doar la câteva aspecte, acelea despre care putem sp
Citiți mai multe

12.2.Curentele artistice şi filosofice.

O direcţie tradiţională în literatură a continuat să fie realismul, care, tinzind să zugrăvească veridic realitatea, redă mentalitatea, ideile filosofice şi politice dominante ale epocii. Curentul realist şi-a găsit expresie în operele scriitorilor M.Andersen, R.Rolland, T.Mann, E.Hemingway. În fosta U.R.S.S. curentul realist a fost supus intereselor partinice de promovare a idealurilor comuniste. Această direcţie era numită realism socialist, printre reprezentanţi fiind K.Simonov, A.Tvardovski, M.Şolohov, E.Bucov, A.Lupan. Mulţi scriitori contemporani sunt în căutarea unor noi modalităţi de abordare a problemelor umane. In operele sale ei redau frecvent fenomenul alinării omului, adică al transformării produselor activităţii umane în forme străine lui, al denaturării relaţiilor personale din cauza banilor, reprezentării deformate a realităţii. O deosebită atenţie se acordă psihicului uman, problemelor integrării omului în societate. În dramaturgie se manifestă curentul ab
Citiți mai multe